Selectia porumbeilor de zbor

SELECTIA PORUMBEILOR DE ZBOR


Selectia poate fi denumita in mai multe feluri, insa pentru crescatorii de porumbei ea este procesul prin care se aleg exemplarele care au anumite caractere si aptitudini specifice, in vederea perpetuarii rasei.
Selectia artificiala este o metodă de ameliorare a raselor de porumbei, constând în selecționarea, în vederea reproducției, a indivizilor care întrunesc cele mai multe calități biologice.Pentru fiecare rasa in parte, selectia se face pe baza standardului.Exista unele rase de porumbei care nu au un standard de frumusete, la acestea selectia facandu-se exclusiv dupa aptitudinile sportive. Iata cateva exemple: voiajorii sport ( pe diferite categorii de distanta), Tipplerul englez-dupa durata de zbor sau Rollerul de Birmingham- dupa numarul de jocuri simultane. La aceste rase, preocuparea primordiala este aceea de a obtine cele mai bune rezultate in competitiile sportive, aspectul exterior nefiind important.De aceea aceste rase nu au un standard de expozitie.Exista insa alte rase derivate din acestea , la care primordial este aspectul exterior, ele fiind arbitrate in expozitii dupa un standard précis.
Cea mai simpla metoda de selectie(cel putin asa pare) este cea unilaterala, cand se urmareste un singur caracter sau aptitudine; Selectia poate deveni ceva greu de realizat cand se urmareste imbinarea a doua aptitudini, iar in cele mai multe cazuri devine o arta atunci cand se urmaresc trei sau mai multe aptitudini si caracteristici de rasa.
Este stiut faptul ca, caracterele unui porumbel se mostenesc, dar se si dobandesc.
Prin urmare, crescatorul trebuie sa cunoasca care sunt caracterele ereditare si care sunt cele neereditare, lucru care il va ajuta in selectie. Un alt aspect de care trebuie sa se tina cont in munca de selectie, este felul in care se fixeaza caracterele.
Exista o vorba: “fiecare om are pretul sau”, la fel si fiecare porumbel are pretul sau. In munca de selectie, insa, trebuie sa facem exceptii . Un crescator de success nu vinde un porumbel de care are nevoie pentru a-si imbunatati lotul, indifferent de pretul oferit pe el. Un porumbel bun se vinde doar dupa ce ai selectat altul mai bun. Niciun crescator serios nu-si vinde cei mai buni porumbei, indiferent de pretul oferit; exista si exceptii, mai ales cand sumele sunt colosale. Porumbeii de valoare sunt putini, deci e normal sa fie si scumpi.
Nu uitati: valoarea reproductive a unui exemplar se cunoaste dupa performantele descendentilor, nu dupa aspectul lui!
Priceperea crescatorului se reflecta in porumbeii pe care ii creste. Fiecare creste ce a selectat,iar aptitudinile sau aspectul porumbeilor spun totul.

Iata ce spunea dl.Bonatiu, in cartea sa “Farmecul Columbofiliei” din 1996: “Porumbeii de zbor, mai précis rasele de rotitori si jucatori, au obtinut aprecierea si dragostea crescatorilor in baza prestatiilor lor, dupa care si-au primit numele si incadrarea in categoriile respective.Dar, ca indivizi, la fel ca si orice porumbei din alte grupe de rase, in afara prestatiilor realizate, trebuie sa corespunda si prescriptiilor standardului rasei, caci numai in acest fel au dreptul de a fi tratati ca o rasa de sine statatoare si eventual la apreciere, in baza caracterelor morfologice, la expozitii.
Frumusetea este reflectata atat in aspectul exterior al unei pasari, cat si in zborul ei. Pasarea noastra numai atunci se poate numi o reprezentanta valoroasa a rasei sale, daca corespunde deopotriva atat baremului de zbor cat si standardului rasei.
Un porumbel de zbor inalt, de pilda, este cu atat mai valoros, daca place si in aer si in curte si in mana. Ori, unde ajung cei ce neglijeaza standardul si se axeaza exclusiv pe zbor? Pasarile acestora isi pierd incet-incet identitatea, devenind reprezentante de categoria a treia a rasei lor, cu toate ca in competitie le-a crescut durata zborului.
Este cert ca numai in baza unei duble selectii se pot pastra atat aptitudinile de zbor cat si caracterele morfologice ale rasei. Selectia, daca nu are la baza prestatia de zbor ci numai aspectul porumbelului, este desigur unilaterala si nu corespunde asigurarii scopului primordial al cresterii. Dar, la fel de unilaterala este si selectia efectuata numai in baza aptitudinilor de zbor, cu neluarea in seama a caracterelor de rasa. Cei care doresc sa aiba porumbei frumosi si nu le place zborul, au posibilitatea sa aleaga dintre numeroasele rase de ornament. Nu trebuie sa strice rasele de zbor.
Extremismul nu este bun nici in acest domeniu. Este de preferat sa se creasca porumbei buni de zbor, dar si corespunzatori standardului.”
Se cunoaste faptul ca un porumbel, in urma aprecierii dupa standard, intr-o expozitie, poate obtine urmatoarele calificative: exceptional, excelent, foarte bun, bun si corespunzator. Faptul ca are doua sau chiar trei defecte, nu inseamna ca este necorespunzator standardului (multi crescatori fac aceasta confuzie ) ;
el corespunde, dar se va urmari imbunatatirea aspectului prin imperecherea cu exemplare care sa-I corecteze defectele; asta daca vrem sa-l folosim la reproductie.
Este de preferat ca exemplarele selectate pentru reproductie,pe langa calitatile sportive( zbor si/sau joc) sa fie cat mai aproape de descrierea din standard- deci pe cat posibil sa nu aiba defecte de aspect exterior.

Inainte de a critica porumbeii altor columbofili, este indicat sa ne uitam cu atentie in propria crescatorie, cu un ochi de doua ori mai critic decat cel cu care vrem sa criticam porumbeii altora. Abia apoi sa indraznim sa gasim eventualele defecte altor porumbei, asta daca avem destule cunostinte despre rasa in cauza si o putem face obiectiv.